Parlamentul României
|
|
Lege nr. 218/2002
din 23/04/2002 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 305 din 09/05/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Române |
|
Parlamentul României adoptã prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. - Politia Românã face parte din Ministerul de Interne si este institutia specializatã a statului, care exercitã atributii privind apãrarea drepturilor si libertãtilor fundamentale ale persoanei, a proprietãtii private si publice, prevenirea si descoperirea infractiunilor, respectarea ordinii si linistii publice, în conditiile legii.
Art. 2. - Activitatea Politiei Române constituie serviciu public specializat si se realizeazã în interesul persoanei, al comunitãtii, precum si în sprijinul institutiilor statului, exclusiv pe baza si în executarea legii.
Art. 3. - În îndeplinirea misiunilor care îi revin Politia Românã coopereazã cu institutiile statului si colaboreazã cu asociatiile si organizatiile neguvernamentale, precum si cu persoanele fizice si juridice, în limitele legii.
Art. 4. - (1) Politia Românã se organizeazã corespunzãtor împãrtirii administrativ-teritoriale a tãrii.
(2) Politia Românã se poate organiza si conform specificului unor sectoare ale economiei nationale - transporturi feroviare, aeriene, navale - sau al unor obiective economice si sociale, în functie de importanta si de numãrul acestora.
(3) Unitãtile de politie se înfiinteazã prin ordin al ministrului de interne.
CAPITOLUL II
Organizare si functionare
SECTIUNEA 1
Structura organizatoricã
Art. 5. - Politia Românã are urmãtoarea structurã organizatoricã:
a) Inspectoratul General al Politiei Române;
b) unitãti teritoriale aflate în subordinea Inspectoratului General al Politiei Române, Directia generalã de politie a municipiului Bucuresti si inspectoratele judetene de politie;
c) institutii de învãtãmânt pentru formarea si pregãtirea continuã a personalului;
d) alte unitãti necesare pentru îndeplinirea atributiilor specifice politiei, înfiintate potrivit legii.
Art. 6. - În cadrul Politiei Române functioneazã Corpul National al Politistilor, persoanã juridicã de drept public, ale cãrei atributii sunt stabilite prin legea privind statutul politistului.
Art. 7. - Inspectoratul General al Politiei Române este unitatea centralã a politiei, cu personalitate juridicã si competentã teritorialã generalã, care conduce, îndrumã si controleazã activitatea unitãtilor de politie subordonate, desfãsoarã activitãti de investigare si cercetare a infractiunilor deosebit de grave, circumscrise crimei organizate, criminalitãtii economico-financiare sau bancare, a altor infractiuni ce fac obiectul cauzelor penale aflate în supravegherea Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justitie, precum si
orice alte atributii date în competenta sa prin lege.
Art. 8. - (1) Inspectoratul General al Politiei Române este condus de un inspector general numit prin decizie a primului-ministru, la propunerea ministrului de interne, dupã consultarea Corpului National al Politistilor.
(2) Inspectorul general este ajutat de adjuncti numiti de cãtre ministrul de interne, la propunerea sa, cu consultarea Corpului National al Politistilor.
Art. 9. - (1) În cadrul Inspectoratului General al Politiei Române functioneazã Consiliul Superior, denumit în continuare Consiliu, constituit din inspectorul general al Inspectoratului General al Politiei Române, adjunctii inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Române, sefii directiilor generale si ai directiilor din Inspectoratul General al Politiei Române, 5 sefi ai unitãtilor teritoriale ale politiei, desemnati prin rotatie în fiecare an, presedintele Corpului National al Politistilor si rectorul Academiei de Politie "Alexandru Ioan Cuza".
(2) Consiliul se întruneste o datã pe trimestru sau ori de câte ori este nevoie, sub conducerea inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Române. Consiliul analizeazã si hotãrãste activitãtile Politiei Române conform strategiei Ministerului de Interne. Hotãrârile se adoptã cu votul a cel putin douã treimi din numãrul membrilor sãi. Hotãrârile Consiliului se aduc la îndeplinire prin grija inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Române.
(3) Desemnarea nominalã a membrilor Consiliului si functionarea acestuia se stabilesc prin dispozitie a inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Române.
Art. 10. - În aplicarea legii inspectorul general al Inspectoratului General al Politiei Române emite dispozitii obligatorii pentru personalul din subordine, la elaborarea cãrora consultã Corpul National al Politistilor si Consiliul.
Art. 11. - Inspectoratul General al Politiei Române are în structura sa organizatoricã directii generale, directii, servicii si birouri, înfiintate prin ordin al ministrului de interne, în limita fondurilor la dispozitie.
SECTIUNEA a 2-a
Unitãti teritoriale din subordinea Inspectoratului General
al Politiei Române
Art. 12. - (1) În municipiul Bucuresti se organizeazã si functioneazã ca unitate cu personalitate juridicã Directia generalã de politie a municipiului Bucuresti, condusã de un director general, ajutat de adjuncti.
(2) În judete se organizeazã si functioneazã, ca unitãti cu personalitate juridicã, inspectorate de politie, conduse de un inspector-sef, ajutat de adjuncti.
(3) Directorul general al Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti si inspectorii-sefi ai inspectoratelor de politie judetene sunt numiti si eliberati din functie prin ordin al ministrului de interne, la propunerea inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Române, dupã consultarea Corpului National al Politistilor si cu avizul consultativ al prefectului.
Art. 13. - (1) În cadrul Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti se organizeazã si functioneazã unitãti de politie ale sectoarelor, corespunzãtor organizãrii administrativ-teritoriale a acestuia.
(2) În fiecare sector se organizeazã si functioneazã sectii de politie. Numãrul acestora se stabileste prin ordin al ministrului de interne, în functie de întinderea teritoriului, numãrul populatiei, de numãrul si importanta obiectivelor economice, sociale si politice.
Art. 14. - (1) În municipii si orase functioneazã politii municipale si orãsenesti, iar în comune, posturi de politie.
(2) În municipii pot fi înfiintate sectii de politie, iar în comunele cu sate si cãtune dispersate pot fi înfiintate birouri de politie, potrivit criteriilor prevãzute la art. 13 alin. (2).
Art. 15. - (1) În structura organizatoricã a Politiei Române pot fi înfiintate si alte unitãti pentru prevenirea si combaterea infractionalitãtii.
(2) Numãrul, competenta si structura organizatoricã ale acestor unitãti se stabilesc prin ordin al ministrului de interne, la propunerea inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Române, dupã consultarea Corpului National al Politistilor.
(3) Sefii unitãtilor organizate în conditiile alin. (1) si (2) sunt numiti si eliberati din functie prin ordin al ministrului de interne.
Art. 16. - (1) Atributiile si structura organizatoricã ale Inspectoratului General al Politiei Române, Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti si inspectoratelor de politie judetene se stabilesc prin regulamente de organizare si functionare.
(2) Regulamentul de organizare si functionare a Inspectoratului General al Politiei Române se aprobã de ministrul de interne, iar cele ale unitãtilor teritoriale, de cãtre inspectorul general al Inspectoratului General al Politiei Române.
SECTIUNEA a 3-a
Autoritatea teritorialã de ordine publicã
Art. 17. - (1) La nivelul municipiului Bucuresti si al fiecãrui judet se organizeazã si functioneazã autoritatea teritorialã de ordine publicã, organism cu rol consultativ, a cãrui activitate se desfãsoarã în interesul comunitãtii.
(2) Autoritatea teritorialã de ordine publicã este constituitã din seful Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti sau al inspectoratului de politie judetean, un reprezentant al Corpului National al Politistilor, subprefect, 6 consilieri desemnati de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, respectiv de consiliul judetean, seful Corpului gardienilor publici al municipiului Bucuresti sau al judetului, 3 reprezentanti ai comunitãtii, desemnati de primarul general al municipiului Bucuresti, respectiv de presedintele consiliului judetean.
(3) Desemnarea nominalã a autoritãtii teritoriale de ordine publicã este validatã de cãtre Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau de cãtre consiliul judetean pentru o perioadã de 4 ani.
(4) Autoritatea teritorialã de ordine publicã este condusã de un presedinte ales cu votul majoritar din rândul consilierilor din Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau al consiliilor judetene pe o perioadã de 4 ani.
Art. 18. - Autoritatea teritorialã de ordine publicã are urmãtoarele atributii:
a) contribuie la elaborarea planului de activitãti si la fixarea obiectivelor si indicatorilor de performantã minimali, având ca scop protejarea intereselor comunitãtii si asigurarea climatului de sigurantã publicã;
b) sesizeazã si propune mãsuri de înlãturare a deficientelor din activitatea de politie;
c) face propuneri pentru solutionarea de cãtre organele de politie a sesizãrilor care îi sunt adresate, referitoare la încãlcarea drepturilor si libertãtilor fundamentale ale omului, potrivit prezentei legi;
d) organizeazã consultãri cu membrii comunitãtilor locale si cu organizatiile neguvernamentale cu privire la prioritãtile sigurantei persoanei si a ordinii publice;
e) prezintã trimestrial informãri în sedintele Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau ale consiliului judetean, dupã caz, asupra nivelului de asigurare a securitãtii si sigurantei civice a comunitãtii;
f) elaboreazã anual un raport asupra eficientei activitãtii unitãtilor de politie, care se dã publicitãtii.
Art. 19. - (1) Autoritatea teritorialã de ordine publicã se întruneste în sedinte ordinare sau extraordinare, trimestrial sau ori de câte ori este nevoie.
(2) La sedintele autoritãtii teritoriale de ordine publicã au dreptul sã participe, cu statut de invitat, prefectul municipiului Bucuresti, respectiv al judetului, primarul general al municipiului Bucuresti, respectiv presedintele consiliului judetean, conducãtorii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte autoritãti ale administratiei publice centrale de specialitate. Sedintele autoritãtii teritoriale de ordine publicã pot fi si publice.
(3) În exercitarea atributiilor sale autoritatea teritorialã de ordine publicã emite hotãrâri cu caracter de recomandare.
(4) Autoritatea teritorialã de ordine publicã nu are competente în problemele operative ale politiei.
Art. 20. - Cheltuielile necesare pentru desfãsurarea activitãtii autoritãtii teritoriale de ordine publicã se suportã din bugetul municipiului Bucuresti, respectiv din cel al judetului.
Art. 21. - Regulamentul de organizare si functionare a autoritãtii teritoriale de ordine publicã se aprobã prin hotãrâre a Guvernului, la propunerea Ministerului de Interne si a Ministerului Administratiei Publice, în termen de 60 de zile de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.
SECTIUNEA a 4-a
Raporturile dintre politie si autoritãtile
administratiei publice locale
Art. 22. - (1) În plan teritorial unitãtile de politie coopereazã cu prefectii, autoritãtile administratiei publice locale, autoritãtile judecãtoresti, serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, precum si cu reprezentanti ai comunitãtii.
(2) În vederea înfiintãrii unor noi unitãti, sectii, birouri sau posturi de politie vor fi consultate Consiliul General al Municipiului Bucuresti, consiliile judetene si consiliile locale ale municipiilor, oraselor ori comunelor, dupã caz, care vor pune la dispozitie spatiile necesare functionãrii acestora.
Art. 23. - (1) Seful Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti, sefii inspectoratelor de politie judetene, ai politiilor municipale si orãsenesti si ai posturilor de politie comunale prezintã informãri anuale în fata autoritãtii teritoriale de ordine publicã, Consiliului General al Municipiului Bucuresti, consiliilor judetene, consiliilor municipale, orãsenesti sau comunale, dupã caz, referitoare la mãsurile întreprinse în îndeplinirea atributiilor specifice.
(2) Sefii unitãtilor prevãzute la alin. (1) informeazã, trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, prefectii, primarul general al municipiului Bucuresti, presedintii consiliilor judetene, primarii sectoarelor municipiului Bucuresti, ai municipiilor, oraselor si comunelor, dupã caz, despre evolutia fenomenelor antisociale si modul în care au fost îndeplinite sarcinile pe plan local.
Art. 24. - Unitãtile teritoriale de politie coopereazã cu consiliile locale si, dupã caz, cu primarii pentru îndeplinirea hotãrârilor sau dispozitiilor scrise ale acestora, emise în limita competentelor lor în domeniul ordinii publice.
Art. 25. - (1) În cazuri justificate de evenimente deosebite, între autoritãtile administratiei publice locale si unitãtile de politie, de comun acord, se pot încheia protocoale în vederea îndeplinirii eficiente a atributiilor politiei.
(2) Dacã politia nu îsi îndeplineste responsabilitãtile în baza protocolului încheiat, administratia publicã se poate adresa organului superior de politie.
CAPITOLUL III
Atributiile Politiei Române
Art. 26. - (1) Politia Românã are urmãtoarele atributii principale:
1. apãrã viata, integritatea corporalã si libertatea persoanelor, proprietatea privatã si publicã, celelalte drepturi si interese legitime ale cetãtenilor si ale comunitãtii;
2. aplicã mãsuri de mentinere a ordinii si linistii publice, a sigurantei cetãteanului, de prevenire si combatere a fenomenului infractional si de identificare si contracarare a actiunilor elementelor care atenteazã la viata, libertatea, sãnãtatea si integritatea persoanelor, a proprietãtii private si publice, precum si a altor interese legitime ale comunitãtii;
3. sprijinã unitãtile de jandarmerie cu informatii pentru asigurarea sau restabilirea ordinii si linistii publice, cu ocazia mitingurilor, manifestatiilor cultural-sportive si altele asemenea;
4. asigurã, direct sau în cooperare cu alte institutii abilitate potrivit legii, executarea controalelor tehnice si interventiilor pirotehnice pentru prevenirea, descoperirea si neutralizarea dispozitivelor explozive amplasate în scopul tulburãrii ordinii publice, vãtãmãrii integritãtii corporale, sãnãtãtii persoanelor sau provocãrii de daune proprietãtii publice ori private;
5. avizeazã si controleazã, în conditiile legii, înfiintarea societãtilor private de detectivi, pazã, supraveghere si gardã de corp;
6. culege informatii în vederea cunoasterii, prevenirii si combaterii infractiunilor, precum si a altor fapte ilicite;
7. realizeazã activitãti de prevenire si combatere a coruptiei, a criminalitãtii economico-financiare, a celei transfrontaliere, a infractiunii în domeniul informaticii si a crimei organizate;
8. desfãsoarã, potrivit competentei, activitãti pentru constatarea faptelor penale si efectueazã cercetãri în legãturã cu acestea;
9. asigurã paza si functionarea, în conditiile legii, a locurilor de retinere si de arest preventiv organizate în cadrul unitãtilor de politie;
10. constatã contraventii si aplicã sanctiuni contraventionale, potrivit legii;
11. asigurã protectia martorului, informatorului si a victimei, în conditiile legii;
12. asigurã, conform legii, protectia magistratilor si a familiilor lor, în cazurile în care viata, integritatea corporalã sau avutul acestora sunt supuse unor amenintãri;
13. desfãsoarã activitãti de depistare a persoanelor care se sustrag urmãririi penale, executãrii pedepselor sau altor hotãrâri judecãtoresti, precum si a persoanelor dispãrute;
14. desfãsoarã activitãti de prevenire si combatere a migratiei ilegale;
15. foloseste metode si mijloace tehnico-stiintifice în cercetarea locului sãvârsirii infractiunilor si la examinarea probelor si a mijloacelor materiale de probã, efectuând, prin laboratoarele si specialistii proprii acreditati, expertize criminalistice si constatãri tehnico-stiintifice, dispuse în conditiile legii;
16. exercitã controlul, potrivit legii, asupra detinerii, portului si folosirii armelor si munitiilor, a materialelor explozive, asupra modului în care se efectueazã operatiunile cu arme, munitii si materii explozive, precum si asupra functionãrii atelierelor de reparat arme si asupra poligoanelor de tir;
17. exercitã controlul asupra respectãrii regimului materialelor radioactive si nucleare, substantelor toxice si stupefiante, precum si asupra altor obiecte si materii supuse autorizãrii, potrivit legii;
18. supravegheazã si controleazã circulatia pe drumurile publice, în afara cazurilor exceptate prin lege, si colaboreazã cu alte autoritãti publice, institutii, asociatii si organizatii neguvernamentale, pentru îmbunãtãtirea organizãrii si sistematizãrii circulatiei, asigurarea stãrii tehnice a autovehiculelor, perfectionarea pregãtirii conducãtorilor auto si luarea unor mãsuri de educatie rutierã a participantilor la trafic;
19. desfãsoarã activitãti specifice de politie în domeniul transporturilor feroviare, navale si aeriene;
20. exercitã controlul asupra legalitãtii stabilirii domiciliului sau resedintei cetãtenilor români si strãini aflati pe teritoriul tãrii, în conditiile legii;
21. tine evidenta nominalã a cetãtenilor români cu obligatii militare în mediul rural;
22. organizeazã, în conditiile legii, cazierul judiciar pentru tinerea evidentei persoanelor condamnate ori împotriva cãrora s-au luat alte mãsuri cu caracter penal si constituie baza de date necesare pentru îndeplinirea atributiilor operative specifice politiei;
23. efectueazã studii si cercetãri privind dinamica infractionalitãtii în România si propune mãsuri de prevenire a acesteia;
24. acordã sprijin, potrivit legii, autoritãtilor administratiei publice centrale si locale în vederea desfãsurãrii activitãtii acestora;
25. participã, în conditiile legii, împreunã cu alte unitãti ale Ministerului de Interne, în colaborare cu trupe ale Ministerului Apãrãrii Nationale, unitãti de protectie civilã si alte organe prevãzute de lege, la activitãtile de salvare si evacuare a persoanelor si bunurilor periclitate de incendii, explozii, avarii, accidente, epidemii, calamitãti naturale si catastrofe, precum si de limitare si înlãturare a urmãrilor provocate de astfel de evenimente;
26. colaboreazã cu institutiile de învãtãmânt si cu organizatiile neguvernamentale pentru pregãtirea antiinfractionalã a populatiei;
27. conlucreazã cu structuri de profil din alte state si de la nivelul unor institutii internationale pentru prevenirea si combaterea criminalitãtii transfrontaliere;
28. participã la constituirea fortelor internationale de politie, destinate unor misiuni de instruire, asistentã si cooperare politieneascã sau pentru actiuni umanitare;
29. îndeplineste orice alte atributii stabilite prin lege.
(2) Pentru îndeplinirea atributiilor ce îi revin Politia Românã îsi organizeazã propria bazã de date, potrivit legii.
Art. 27. - Prin dispozitie a inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Române sunt desemnati politistii care au calitatea de organ de cercetare penalã.
Art. 28. - (1) În îndeplinirea activitãtilor specifice politistul are competenta teritorialã corespunzãtoare unitãtii de politie din care face parte.
(2) În caz de continuare a unei mãsuri sau activitãti specifice politistul poate actiona si pe raza teritorialã a altor unitãti de politie, comunicând despre aceasta unitãtii competente.
(3) În caz de detasare sau misiune ordonatã pe raza teritorialã a altei unitãti de politie politistul are competenta teritorialã stabilitã pentru acea unitate. Politistul încadrat în Inspectoratul General al Politiei Române are competentã teritorialã generalã.
(4) Politistul este obligat sã intervinã si în afara orelor de program, a atributiilor sale de serviciu si a competentei teritoriale a unitãtii din care face parte, când ia cunostintã de existenta unei infractiuni flagrante, precum si pentru conservarea probelor în cazul altor infractiuni a cãror cercetare va fi efectuatã de organele competente.
CAPITOLUL IV
Personalul Politiei Române
Art. 29. - (1) Personalul Politiei Române se compune din politisti, alti functionari publici si personal contractual.
(2) Drepturile si îndatoririle specifice ale politistului se stabilesc prin statut.
Art. 30. - Personalul contractual este supus reglementãrilor din legislatia muncii, în mãsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel.
CAPITOLUL V
Drepturi si obligatii
Art. 31. - (1) În realizarea atributiilor ce îi revin, potrivit legii, politistul este învestit cu exercitiul autoritãtii publice si are urmãtoarele drepturi si obligatii principale:
a) sã legitimeze si sã stabileascã identitatea persoanelor care încalcã dispozitiile legale ori sunt indicii cã acestea pregãtesc sau au comis o faptã ilegalã;
b) sã conducã la sediul politiei pe cei care, prin actiunile lor, pericliteazã viata persoanelor, ordinea publicã sau alte valori sociale, precum si persoanele suspecte de sãvârsirea unor fapte ilegale, a cãror identitate nu a putut fi stabilitã în conditiile legii; în cazurile nerespectãrii dispozitiilor date de politist, acesta este îndreptãtit sã foloseascã forta; verificarea situatiei acestor categorii de persoane si luarea mãsurilor legale, dupã caz, se realizeazã în cel mult 24 de ore, ca mãsurã administrativã;
c) sã invite la sediul politiei persoanele a cãror prezentã este necesarã pentru îndeplinirea atributiilor politiei, prin aducerea la cunostintã, în scris, a scopului si motivului invitatiei;
d) sã punã în executare mandatele de aducere, mandatele de arestare si pe cele de executare a pedepselor, în conditiile prevãzute de lege;
e) în cazul sãvârsirii unei infractiuni, al urmãririi unor infractori sau al unei actiuni teroriste, sã intre în incinta locuintelor, a unitãtilor economice, a institutiilor publice ori particulare, a organizatiilor social-politice, indiferent de detinãtor sau de proprietar, precum si la bordul oricãror mijloace de transport românesti, cu respectarea dispozitiilor legale;
f) sã efectueze, cu respectarea dispozitiilor legale, controale ale persoanelor si bagajelor, precum si ale vehiculelor aflate în circulatie, atunci când existã indicii temeinice cu privire la sãvârsirea unor infractiuni sau posibile actiuni teroriste;
g) sã efectueze controale si razii atunci când existã indicii temeinice cu privire la sãvârsirea de infractiuni ori ascunderea unor infractori, bunuri provenite din infractiuni sau posibile actiuni teroriste;
h) sã poarte asupra sa armamentul si munitia necesare, indiferent dacã este în uniformã sau echipat civil, si sã foloseascã, pentru îndeplinirea misiunilor, autovehicule din dotare, cu sau fãrã însemnele distinctive ale politiei;
i) sã foloseascã orice mijloace de transport si comunicatii, indiferent de proprietar sau detinãtor, persoanã fizicã ori persoanã juridicã, cu exceptia celor apartinând corpului diplomatic, pentru luarea unor mãsuri legale ce nu suferã amânare si nu pot fi aduse la îndeplinire altfel; cheltuielile vor fi achitate ulterior, la cererea proprietarilor, si vor fi suportate din fondurile unitãtilor de politie sau, dupã caz, de cãtre persoanele care au determinat interventia, nu mai târziu de 15 zile;
j) sã foloseascã gratuit mijloacele de transport în comun în timpul serviciului pentru executarea unor misiuni, iar personalul din politia pentru transporturi, pe cele feroviare si navale; folosirea mijloacelor de transport se face pe baza legitimatiei de serviciu;
k) sã solicite sprijinul cetãtenilor pentru urmãrirea, prinderea, imobilizarea si conducerea la unitãtile de politie a persoanelor care au comis fapte penale.
(2) În exercitarea drepturilor conferite de prezenta lege politistul are obligatia sã respecte întocmai drepturile si libertãtile fundamentale ale omului, prevãzute de lege si de Conventia europeanã a drepturilor omului.
Art. 32. - (1) Pentru combaterea infractiunilor sãvârsite în conditiile crimei organizate ori în interesul urmãririi penale politia poate utiliza metoda livrãrii supravegheate.
(2) Livrarea supravegheatã constituie metoda folositã de institutiile sau organele legal abilitate, cu autorizarea si sub controlul procurorului, care constã în permiterea trecerii sau circulatiei pe teritoriul tãrii a drogurilor ori precursorilor si bunurilor care fac obiectul unor infractiuni sau ale cãror detinere si comercializare sunt interzise, în scopul descoperirii activitãtilor infractionale si al identificãrii persoanelor implicate.
Art. 33. - (1) Pentru prevenirea si combaterea coruptiei, a criminalitãtii transfrontaliere, a traficului de fiinte umane, terorismului, traficului de droguri, spãlãrii banilor, infractiunilor informatice si a crimei organizate, la propunerea inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Române, cu aprobarea ministrului de interne si cu autorizarea procurorului desemnat de procurorul general al parchetului de pe lângã Curtea de apel, Politia Românã poate sã foloseascã informatori si politisti sub acoperire pentru culegerea de informatii în vederea folosirii acestora ca probe în timpul unui proces în instantã. Autorizarea procurorului va fi emisã în scris pentru o perioadã de maximum 60 de zile si poate fi prelungitã în aceleasi conditii pentru alte perioade de câte 30 de zile fiecare. Toate aceste autorizatii vor fi confidentiale si nu vor fi fãcute publice.
(2) Sursele de informare, metodele si mijloacele activitãtii de culegere a informatiilor au caracter confidential si nu pot fi dezvãluite de nimeni în nici o împrejurare. Exceptie fac cazurile în care îndatoririle functiei, nevoile justitiei sau legea impune dezvãluirea lor. În aceste situatii dezvãluirea se va face, dupã caz, cu asigurarea protectiei necesare.
(3) Prin activitatea de culegere, verificare si valorificare a datelor si informatiilor politistii nu trebuie în nici un fel sã lezeze sau sã îngrãdeascã în mod ilegal drepturile si libertãtile fundamentale ale cetãtenilor, viata privatã, onoarea sau reputatia acestora.
(4) Ministerul de Interne asigurã protectia si încadrarea în muncã a politistilor care, lucrând sub acoperire, au fost deconspirati în împrejurãri care exclud culpa acestora.
(5) Organizarea si functionarea activitãtii de culegere a informatiilor pentru activitatea specificã politiei se stabilesc prin ordin al ministrului de interne.
(6) Ministrul de interne prezintã, anual sau ori de câte ori se impune, Consiliului Suprem de Apãrare a Tãrii si comisiilor de specialitate ale Parlamentului României rapoarte referitoare la activitatea de culegere a informatiilor si fondurile utilizate în acest scop.
(7) Colectarea, stocarea si utilizarea datelor despre persoanele aflate în atentia politiei se fac în conformitate cu legea si cu principiile internationale privind protectia datelor.
Art. 34. - (1) Pentru descurajarea, împiedicarea si neutralizarea actiunilor agresive ale persoanelor care tulburã ordinea si linistea publicã, actiuni ce nu au putut fi înlãturate sau anihilate prin utilizarea altor mijloace, politistii pot folosi scuturi de protectie, cãsti cu vizor, bastoane din cauciuc, bastoane cu energie electrostaticã, dispozitive cu substante iritant-lacrimogene si paralizante, jeturi de apã, arme cu glont din cauciuc si cãtuse, câini de serviciu, precum si alte mijloace de imobilizare care nu pun în pericol viata sau nu produc o vãtãmare corporalã gravã.
(2) Mijloacele prevãzute la alin. (1) pot fi folosite împotriva persoanelor care:
a) întreprind actiuni care pun în pericol integritatea corporalã, sãnãtatea sau bunurile altor persoane;
b) blocheazã, în afara conditiilor legii, cãile publice de circulatie, încearcã sã pãtrundã, pãtrund fãrã drept sau refuzã sã pãrãseascã sediile autoritãtilor publice, ale partidelor politice, ale institutiilor si organizatiilor de interes public ori privat, pericliteazã în orice mod integritatea sau securitatea acestora ori a personalului sau tulburã desfãsurarea normalã a activitãtii;
c) ultragiazã persoanele cu functii ce implicã exercitiul autoritãtii publice;
d) se opun sau nu se supun, prin orice mijloace, îndeplinirii solicitãrilor legale ale politistului, numai dacã existã o temere legitimã cã prin actiunile lor pot pune în pericol integritatea corporalã sau viata politistului.
(3) Folosirea mijloacelor prevãzute la alin. (1) împotriva participantilor la actiunile agresive se va face în mod gradual, dupã avertizarea prealabilã asupra utilizãrii unor asemenea mijloace si acordarea timpului necesar pentru încetarea actiunilor si conformarea la solicitãrile legale ale politistului; exceptie fac cazurile extreme. Orice actiune în public si în cazuri extreme se face prin anuntare: Politia!
(4) Folosirea mijloacelor prevãzute la alin. (1) nu trebuie sã depãseascã nevoile reale pentru împiedicarea sau neutralizarea actiunilor agresive.
Art. 35. - (1) În caz de necesitate politistul poate folosi, în situatiile si în conditiile prevãzute de lege, forta armelor albe sau a armelor de foc. Armele de foc se folosesc dupã somatia: Stai, stai cã trag!
(2) În cazurile de legitimã apãrare politistul poate folosi armele de foc, fãrã somatie.
(3) Folosirea armamentului din dotare pentru îndeplinirea atributiilor de serviciu, în conditiile si în situatiile prevãzute de lege, înlãturã caracterul penal al faptei.
Art. 36. - Se interzice folosirea mijloacelor prevãzute la art. 34 si 35 împotriva femeilor cu semne vizibile de sarcinã, împotriva persoanelor cu semne vãdite de invaliditate si copiilor, cu exceptia cazurilor în care acestia înfãptuiesc un atac armat sau în grup, care pune în pericol viata sau integritatea corporalã a uneia ori mai multor persoane.
Art. 37. - (1) Politia Românã poate interveni în fortã, în conditiile legii, împotriva celor care pun în pericol viata, integritatea sau sãnãtatea persoanelor ori a organelor de ordine, precum si împotriva celor care amenintã cu distrugerea unor clãdiri sau bunuri de interes public ori privat.
(2) Folosirea mijloacelor din dotare se face numai dupã avertizarea si somarea, prin mijloace de amplificare sonorã, a participantilor la dezordine asupra necesitãtii respectãrii legii si ordinii publice. Dacã dupã avertizare se încalcã în continuare ordinea publicã si legile, politistul numit ca sef al dispozitivului de ordine sau sefii ierarhici îi someazã pe participanti folosind formula: Prima somatie: Atentiune, vã rugãm sã pãrãsiti... Vom folosi forta!, urmatã de semnale sonore si luminoase. Dacã dupã trecerea perioadei de timp necesare dispersãrii cei somati nu se supun, se foloseste o ultimã somatie, astfel: Ultima somatie: Pãrãsiti... Se va folosi forta!
(3) Dacã în astfel de situatii, precum si în cele prevãzute de art. 47 din Legea nr. 17/1996 privind regimul armelor de foc si al munitiilor se impune uzul de armã, în prealabil se va folosi o ultimã somatie, astfel: Pãrãsiti... Se vor folosi armele de foc!
(4) Folosirea mijloacelor de împiedicare si constrângere înceteazã de îndatã ce s-a restabilit ordinea publicã.
Art. 38. - Fiecare situatie în care s-a fãcut uz de armã se raporteazã de urgentã ierarhic. De îndatã ce va fi posibil, raportul va fi întocmit în scris. Dacã în urma uzului de armã s-a produs moartea sau vãtãmarea unei persoane, fapta se comunicã de îndatã procurorului competent, potrivit legii.
Art. 39. - Politistul este obligat sã ia mãsurile necesare pentru înlãturarea pericolelor care amenintã ordinea publicã sau siguranta persoanelor, în toate situatiile în care ia cunostintã direct ori când este sesizat despre acestea.
Art. 40. - Politistul este obligat sã ia mãsurile necesare pentru ocrotirea vietii, sãnãtãtii si integritãtii corporale a persoanelor a cãror pazã o asigurã si, în special, sã ia imediat mãsuri ca îngrijirile medicale sã le fie acordate de fiecare dacã când acestea se impun.
Art. 41. - (1) În exercitarea atributiilor de serviciu politistul este obligat sã prezinte insigna sau legitimatia de serviciu, dupã caz, pentru a-si face cunoscutã, în prealabil, calitatea, cu exceptia situatiilor în care rezultatul interventiei sau siguranta ulterioarã a politistului ar fi periclitatã.
(2) Înainte de intrarea în actiune sau efectuarea interventiei ce nu suferã amânare politistul este obligat sã se prezinte verbal, iar dupã încheierea oricãrei actiuni sau interventii, sã se legitimeze si sã îsi declare functia si unitatea de politie din care face parte.
Art. 42. - (1) Politistul este obligat sã verifice permanent competenta actiunilor sale.
(2) În efectuarea investigatiilor politistul este obligat sã se bazeze pe date sau informatii privind sãvârsirea unor fapte ilegale.
CAPITOLUL VI
Asigurarea logisticã, materialã si financiarã
Art. 43. - (1) Politia Românã poate detine în folosintã imobile, armament, munitie, echipamente si aparaturã tehnicã specificã, necesare pentru îndeplinirea atributiilor prevãzute de lege.
(2) Unitãtile de politie utilizeazã, potrivit legii, un parc propriu de mijloace de transport, animale de serviciu si alte mijloace necesare pentru îndeplinirea atributiilor prevãzute de lege.
(3) Pe lângã unitãtile de politie se pot constitui sectii sau asociatii sportive.
(4) Inspectoratul General al Politiei Române si unitãtile teritoriale ale politiei pot avea cabinete medicale care sã asigure asistenta medicalã la locul de muncã, pot detine în folosintã baze de tratament si unitãti de cazare a personalului si a membrilor lor de familie pe timpul cât se aflã în misiune, concedii de odihnã sau tratament medical.
Art. 44. - Inspectoratul General al Politiei Române si unitãtile teritoriale ale politiei folosesc locuinte de protocol, de serviciu, de interventie si sociale ce pot fi repartizate politistilor, celorlalti functionari publici si personalului contractual, precum si familiilor acestora.
Art. 45. - Dotarea Politiei Române se realizeazã de cãtre Ministerul de Interne din fondurile alocate cu aceastã destinatie prin legea bugetului de stat si din alte surse constituite potrivit legii.
Art. 46. - Inspectorul general al Inspectoratului General al Politiei Române este abilitat:
a) sã aprobe, în limitele competentelor sale, documentatiile tehnico-economice pentru lucrãrile proprii de investitii si sã urmãreascã executarea acestora la termenele stabilite;
b) sã stabileascã normele de întrebuintare, întretinere si reparare pentru tehnica specialã din dotare;
c) sã execute controlul mijloacelor materiale si bãnesti repartizate unitãtilor subordonate;
d) sã exercite orice alte atributii conferite prin actele normative, în domeniile asigurãrii materiale si financiare.
CAPITOLUL VII
Dispozitii finale
Art. 47. - Politia Românã coopereazã cu institutii similare din alte state si cu organisme internationale de profil, pe baza întelegerilor la care România este parte, inclusiv prin ofiteri de legãturã.
Art. 48. - (1) În interesul asigurãrii ordinii publice si securitãtii colective, la solicitarea Presedintelui României, cu aprobarea Parlamentului, efective ale Politiei Române pot participa, în afara teritoriului national, la constituirea fortelor internationale de politie destinate unor misiuni de instruire, asistentã si cooperare politieneascã, precum si pentru actiuni umanitare.
(2) Pe timpul îndeplinirii misiunilor prevãzute la alin. (1) efectivele de politie participante vor avea statutul personalului detasat la organizatii internationale si vor beneficia de drepturile cuvenite potrivit legii.
Art. 49. - Înfiintarea, organizarea si functionarea politiei comunitare pentru ordinea publicã la nivelul unitãtilor administrativ-teritoriale se reglementeazã prin lege.
Art. 50. - Ziua Politiei Române este 25 martie.
Art. 51. - Uniforma de politist, forma si continutul insignei si ale documentelor de legitimare a politistilor se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului.
Art. 52. - Pe data intrãrii în vigoare a prezentei legi se abrogã Legea nr. 26/1994 privind organizarea si functionarea Politiei Române, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 18 mai 1994, cu modificãrile si completãrile ulterioare.
Aceastã lege a fost adoptatã de Camera Deputatilor si de Senat în sedinta comunã din 20 martie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia României.
p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR, PRESEDINTELE SENATULUI
VIOREL HREBENCIUC NICOLAE VÃCÃROIU
Bucuresti, 23 aprilie 2002.
Nr. 218.
privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a autorităţii teritoriale de ordine publică
EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI
PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 575 din 5 august 2002
În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României, precum şi ale art.21 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
ART. 1 Se aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a autorităţii teritoriale de ordine publică, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
ART. 2 Prezenta hotărâre intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
PRIM-MINISTRU ADRIAN NĂSTASE Contrasemnează: p. Ministrul de interne, Toma Zaharia, secretar de stat Ministrul administraţiei publice, Octav Cozmâncă
ART. 1 Autoritatea teritorială de ordine publică este organism cu rol consultativ, fără personalitate juridică, care se constituie şi funcţionează pe lângă Consiliul General al Municipiului Bucureşti, respectiv pe lângă fiecare consiliu judeţean, şi care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile Legii nr.218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române şi ale prezentului regulament, în scopul asigurării bunei desfăşurări şi sporirii eficienţei serviciului poliţienesc din unitatea administrativ-teritorială în care funcţionează.
ART. 2 Autoritatea teritorială de ordine publică asigură, prin activitatea sa, reprezentarea şi promovarea intereselor comunităţii în scopul asigurării unui climat de siguranţă şi securitate publică.
ART. 3 Pentru nominalizarea membrilor autorităţii teritoriale de ordine publică, conform componenţei prevăzute la art. 17 din Legea nr. 218/2002, prefecţii desemnează prin ordin un comitet de organizare, din care fac parte: subprefectul, un viceprimar al municipiului Bucureşti, unul dintre vicepreşedinţii consiliului judeţean, 3 consilieri şi un reprezentant al Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti, respectiv al inspectoratului de poliţie judeţean.
ART. 4 În termen de 5 zile de la constituire Comitetul de organizare solicită Consiliului General al Municipiului Bucureşti, respectiv consiliului judeţean, să desemneze câte 6 consilieri ca membri ai autorităţii teritoriale de ordine publică. O astfel de cerere se adresează şi primarului general al municipiului Bucureşti, respectiv preşedintelui consiliului judeţean, pentru a desemna 3 reprezentanţi ai comunităţii, precum şi Consiliului Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti, respectiv consiliului inspectoratului de poliţie judeţean, ca organe teritoriale de conducere şi control ale Corpului Naţional al Poliţiştilor, pentru a desemna un reprezentant al său.
ART. 5 Subprefectul, şeful Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti, respectiv şeful inspectoratului de poliţie judeţean şi şeful Corpului gardienilor publici al municipiului Bucureşti, respectiv al judeţului, sunt membri de drept ai autorităţii teritoriale de ordine publică.
ART. 6 În baza nominalizărilor făcute conform art. 4 şi 5 Comitetul de organizare convoacă membrii autorităţii teritoriale de ordine publică în şedinţa de constituire, pentru alegerea preşedintelui autorităţii teritoriale de ordine publică, conform art. 17 alin. (4) din Legea nr. 218/2002, şi stabilirea componenţei comisiilor de lucru prevăzute la art. 13.
ART. 7 Desemnarea nominală a membrilor autorităţii teritoriale de ordine publică este validată de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, respectiv de consiliul judeţean, conform art. 17 alin. (3) din Legea nr. 218/2002, dată de la care Comitetul de organizare se dizolvă.
ART. 8 Mandatul membrilor autorităţii teritoriale de ordine publică este valabil până la următoarele alegeri locale pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, respectiv pentru consiliile judeţene, urmând ca după alegerile locale să fie desemnată o altă componenţă pentru o perioadă de 4 ani.
ART. 9 (1) Calitatea de membru al autorităţii teritoriale de ordine publică se pierde în cazul în care titularul nu mai îndeplineşte funcţia care a determinat desemnarea sa, iar pentru reprezentanţii comunităţii, în situaţia în care îşi schimbă domiciliul în altă unitate administrativ-teritorială ori ca urmare a revocării lor.
(2) Membrii autorităţii teritoriale de ordine publică, care şi-au pierdut această calitate în condiţiile prevăzute la alin. (1) sau ca urmare a decesului ori a altor motive care îi împiedică să îşi îndeplinească în mod corespunzător atribuţiile conferite de această calitate, vor fi înlocuiţi cu alte persoane, desemnate conform art. 4 şi 5 şi validate în prima şedinţă în plen a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, respectiv a consiliului judeţean.
ART. 10 În vederea realizării atribuţiilor prevăzute de Legea nr. 218/2002 autoritatea teritorială de ordine publică îşi desfăşoară activitatea în plen şi în comisii de lucru.
ART. 11 Plenul se întruneşte trimestrial în şedinţă ordinară şi ori de câte ori este nevoie în şedinţă extraordinară, la convocarea scrisă a preşedintelui sau la solicitarea a cel puţin 4 membri, adresată preşedintelui.
ART. 12 Preşedintele reprezintă autoritatea teritorială de ordine publică, având în principal următoarele atribuţii:
a) convoacă şi conduce şedinţele plenului;
b) coordonează activitatea comisiilor de lucru şi a secretariatului executiv;
c) prezintă trimestrial informări asupra eficienţei serviciului poliţienesc în şedinţele Consiliului General al Municipiului Bucureşti, respectiv ale consiliului judeţean;
d) coordonează elaborarea raportului anual asupra activităţii poliţiei.
ART. 13 (1) Comisiile de lucru sunt:
a) Comisia de coordonare, situaţii de urgenţă şi pentru petiţii;
b) Comisia de planificare, stabilire şi evaluare a indicatorilor de performanţă minimali;
c) Comisia pentru probleme sociale, standarde profesionale, consultanţă şi drepturile omului.
(2) Comisiile prevăzute la alin. (1) se întrunesc lunar.
(3) Informările periodice, planurile de măsuri, programele, strategiile de acţiune şi orice alte documente elaborate de comisiile de lucru, prin care se angajează autoritatea teritorială de ordine publică în relaţiile cu terţii, se supun spre adoptare sau, după caz, spre aprobare plenului acesteia, care se pronunţă în acest sens.
ART. 14 (1) Comisia de coordonare, situaţii de urgenţă şi pentru petiţii este compusă din 5 membri, după cum urmează: 2 consilieri, inclusiv preşedintele autorităţii, un reprezentant al comunităţii, şeful Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti, respectiv al inspectoratului de poliţie judeţean, şi şeful Corpului gardienilor publici al municipiului Bucureşti, respectiv al judeţului.
(2) Comisia prevăzută la alin. (1) are următoarele atribuţii:
a) organizează consultări cu membrii comunităţii locale şi cu organizaţiile neguvernamentale cu privire la priorităţile siguranţei persoanei şi ordinii publice şi, pe această bază, întocmeşte un plan strategic anual cu caracter de recomandare pentru unităţile de poliţie;
b) monitorizează activităţile poliţiei şi sesizează eventualele deficienţe în activitatea acesteia, în vederea luării operative a măsurilor de înlăturare a acestora;
c) face propuneri pentru soluţionarea de către organele de poliţie a sesizărilor care îi sunt adresate, referitoare la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;
d) la propunerea unităţilor de poliţie sau din proprie iniţiativă analizează activitatea instituţiilor învestite cu atribuţii de sprijin al persoanelor aflate în situaţii de risc ori cu comportamente inadecvate (bolnavi psihic, minori, liberaţi din penitenciare, persoane lipsite de mijloace de subzistenţă etc.), recomandând acestora luarea unor măsuri pentru creşterea eficienţei activităţii desfăşurate;
e) întreprinde măsuri pentru cointeresarea organizaţiilor neguvernamentale în exercitarea actului de prevenire a criminalităţii;
f) identifică logistica necesară pentru eficientizarea exercitării serviciului poliţienesc.
ART. 15 (1) Comisia de planificare, stabilire şi evaluare a indicatorilor de performanţă minimali este compusă din 4 membri, după cum urmează: 2 consilieri, un reprezentant al comunităţii şi subprefectul.
(2) Comisia prevăzută la alin. (1) are următoarele atribuţii:
a) participă la elaborarea planului de activităţi prevăzut la art. 18 lit. a) din Legea nr. 218/2002 şi la fixarea indicatorilor de performanţă minimali pentru serviciul poliţienesc;
b) urmăreşte îndeplinirea indicatorilor de performanţă, prezentând periodic informări în acest sens în plenul autorităţii teritoriale de ordine publică;
c) recomandă iniţierea unor acte normative în domeniul asigurării climatului de siguranţă publică;
d) atât la solicitare, cât şi din proprie iniţiativă se deplasează la sediile unităţilor de poliţie şi în raport de constatări formulează cereri sau recomandări ordonatorilor de credite pentru finanţare;
e) elaborează studii de specialitate, lucrări şi documentaţii în domeniul ordinii publice;
f) elaborează raportul anual asupra eficienţei poliţiei, care va fi prezentat în şedinţa consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, şi care se dă publicităţii.
ART. 16 (1) Comisia pentru probleme sociale, standarde profesionale, consultanţă şi drepturile omului este compusă din 4 membri, după cum urmează: 2 consilieri, un reprezentant al comunităţii şi reprezentantul Corpului Naţional al Poliţiştilor.
(2) Comisia prevăzută la alin. (1) are următoarele atribuţii:
a) primeşte sesizări referitoare la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi face propuneri pentru soluţionarea lor legală de către unităţile de poliţie, organizând în acest scop audienţe;
b) monitorizează, din punct de vedere al ordinii publice, activităţile cotidiene şi face recomandări scrise celor predispuşi să încalce legea, pentru a-şi revizui atitudinea (administratori de pieţe, organizatori de manifestări cultural-artistice şi sportive, administratori ai localurilor de alimentaţie publică, ai discotecilor, ai cazinourilor etc.);
c) ia măsuri de antrenare a populaţiei în activităţi de asigurare a ordinii publice şi a siguranţei bunurilor persoanei;
d) recomandă tuturor structurilor cu atribuţii educative luarea măsurilor necesare faţă de persoanele predispuse la încălcarea legii.
ART. 17 (1) Activitatea autorităţii teritoriale de ordine publică se desfăşoară în spaţii puse la dispoziţie de Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi de consiliile judeţene, după caz.
(2) În vederea executării atribuţiilor sale cu caracter permanent autoritatea teritorială de ordine publică îşi constituie un secretariat executiv format din minimum două persoane, încadrate pe funcţii stabilite prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, respectiv a consiliului judeţean, prin suplimentarea corespunzătoare a posturilor Biroului de relaţii cu publicul din organigrama proprie acestora.
(3) Secretariatul executiv asigură primirea şi trimiterea corespondenţei, a petiţiilor şi sesizărilor cetăţenilor, precum şi relaţia cu presa.
ART. 18 (1) Hotărârile autorităţii teritoriale de ordine publică sunt adoptate cu majoritate simplă, în cvorum de cel puţin 9 membri.
(2) Autoritatea teritorială de ordine publică nu are competenţe în problemele operative ale poliţiei.
ART. 19 Pentru activitatea desfăşurată în plen şi în comisii membrii autorităţii teritoriale de ordine publică au dreptul la o indemnizaţie de şedinţă stabilită de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, respectiv de consiliile judeţene.
ART. 20 Anual, în cursul lunii decembrie, pe baza concluziilor desprinse în urma consultării populaţiei şi a celor rezultate din analiza situaţiei operative la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, se întocmeşte un plan strategic pentru anul următor, cuprinzând principalele obiective ce trebuie îndeplinite de unităţile de poliţie şi indicatorii de performanţă minimali.
ART. 21 Planul va fi analizat în consiliul de conducere al Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti, respectiv al inspectoratului de poliţie judeţean, prezentându-se autorităţii un raport asupra resurselor materiale şi umane necesare îndeplinirii obiectivelor stabilite, precum şi cu privire la modalităţile practice preconizate pentru realizarea indicatorilor de performanţă minimali.
ART. 22 Cu aceste amendamente planul va fi supus aprobării plenului autorităţii teritoriale de ordine publică şi va fi prezentat în prima şedinţă a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, respectiv a consiliului judeţean, un extras al acestuia fiind dat publicităţii.
ART. 23 Planul strategic anual va avea următoarele capitole:
a) obiectivele naţionale prioritare, identificate în programul de guvernare şi în planul de activităţi al Ministerului de Interne şi al Poliţiei Române;
b) obiectivele şi priorităţile de interes local;
c) indicatorii de performanţă minimali pentru serviciul poliţienesc;
d) bugetul şi dotarea poliţiei, cu specificarea alocaţiilor bugetare şi a nevoilor de suplimentare a acestora din surse extrabugetare.
ART. 24 Prin exceptare de la dispoziţiile art. 4, până la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 52 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cererea va fi adresată de către Comitetul de organizare Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti, respectiv inspectoratului de poliţie judeţean, pentru a desemna un reprezentant al său, urmând ca acesta să fie confirmat ulterior de organul teritorial competent al Corpului Naţional al Poliţiştilor.
În vigoare de la 13 ianuarie 2020
Articol unic
La articolul 17 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 25 aprilie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2) Autoritatea teritorială de ordine publică este constituită din şeful Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti sau al inspectoratului de poliţie judeţean, un reprezentant al Corpului Naţional al Poliţiştilor, subprefect, 6 consilieri desemnaţi de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, respectiv de consiliul judeţean, 3 reprezentanţi ai comunităţii desemnaţi de primarul general al municipiului Bucureşti, respectiv de preşedintele consiliului judeţean, şeful Direcţiei generale de jandarmi a municipiului Bucureşti sau al inspectoratului judeţean, şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului Bucureşti sau şeful inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean, şeful serviciului teritorial al Poliţiei de Frontieră Române şi, după caz, şeful poliţiei locale din municipiul reşedinţă de judeţ."
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
| PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR | PREŞEDINTELE SENATULUI | ||
| ION-MARCEL CIOLACU | TEODOR-VIOREL MELEŞCANU |
Bucureşti, 9 ianuarie 2020.