Cele mai vechi descoperiri arheologice din judetul Teleorman dateaza din paleolitic sau epoca pietrei cioplite. Astfel uneltele de silex descoperite la Ciuperceni, langa Turnu Magurele, au o vechime, de aproximativ 1.500.000 ani . Atribuite aceleiasi epoci sunt si o serie de unelte, aschii si nuclee de silex gasite pe valea raului Vedea, intre Poroschia, Alexandria si Nanov sau pe valea Oltului in zona localitatilor Lita si Odaia.

Neoliticul este reprezentat de cele aproape 100 de asezari identificate pe teritoriul judetului, printre cele mai importante fiind cele de la Vitanesti, Magura, Laceni, Alexandria, Ciolanestii din Deal, Tiganesti, Slavesti, Tatarastii de Sus. Aici a fost descoperit un numar important de obiecte: unelte de silex, piatra, os, corn sau cupru, vase ceramice cu forme de decor variat, statuete antropomorfe si zoomorfe, obiecte de podoaba. Unele descoperiri au caracter de unicat national, cum sunt fragmentele ceramice pictate din aur, descoperite la Vitanesti, importanta descoperirilor din epoca neolitica, a determinat organizarea, incepand cu 1998, unui program international romano-britanic de cercetare  ce continua in prezent.

Descoperirile arheologice din epoca bronzului din judetul Teleorman sunt mai reduse ca numar, dar nu si nesemnificative: necropola din bronzul tarziu de la Zimnicea, eponima pentru cultura din sudul Romaniei si o mare parte din Bulgaria.

Din prima epoca a fierului sunt de remarcat ceramica bogat ornamentata din asezarea apartinand culturii Basarabi de la Laceni si mai ales mormantul tumular de la Bujoru unde a fost descoperit cunoscutul car-cazan (din bronz si fier), apartinand aceleiasi culturi.

O crestere spectaculoasa a numarului asezarilor si necropolelor se produce in cea de-a doua epoca a fierului, din aceasta perioada dateaza asezarea fortificata si cimitirele de la Zimnicea, precum si cetatile de la Albesti, Orbeasca de Sus, Pleasov, Trivale Mosteni, etc. Sapaturile arheologice din siturile amintite au scos la lumina numeroase fragmente si vase ceramice getice, provenite de la vase grecesti si elenistice, fibule, unelte, etc.

Dintre descoperirile funerare cel mai cunoscut, este, mormantul princiar de la Peretu (descoperit in noiembrie 1970 si datand din secolul IV  i.Chr.) in acest mormant au fost descoperite un coif si un sceptru, ambele din argint, partial aurite, trei vase de baut de argint, 47 de aplice de argint pentru impodobirea harnasamentului, resturile unui car cu 4 roti etc. Tot din secolul IV i. Chr. dateaza si mormantul de la Fantanele (comuna Suhaia), unde, intr-un mormant tumular distrus au fost descoperite resturile unui vas de bronz grecesc, vase getice, o amfora elenistica si o vatra decorata.La Zimnicea, intr-un alt mormant tumular, au fost descoperite in 1948 un coif de bronz grecesc, doua amfore  thasiene, vase de argint si de bronz, monede macedonene, vase ceramice, varfuri de sageti si lance, etc.

Intrucat, Teleormanul este situat la Dunare, la granita cu Imperiul Otoman, pe teritoriul sau, s-au desfasurat in evul mediu numeroase lupte pe care domnitorii Tarii Romanesti le-au purtat pentru apararea pamantului stramosesc. Mircea cel Batran (1386-1418) a luat o serie de masuri de intarire a hotarului de la Dunare prin consolidarea si construirea de noi cetati intre care Cetatea Turnu. In 1417 Cetatea Turnu a fost cucerita de  turci si transformata in raia. In evul mediu teleormanenii au fost prezenti nu numai pe fontul luptei pentru independenta si libertate nationala, ci si pe planul luptei pentru emancipare sociala.

In timpul Revolutiei din 1821, participarea Teleormanului a avut un caracter local, ca si in celelalte judete din Campia Dunarii, unde aproape totalitatea satenilor erau clacasi.

Flacara Revolutiei de la 1848 a cuprins intregul judet, Islazul devenind loc de incepere a Revolutiei  pentru ca aici si in localitatile apropiate se gaseau unitati militare, comandate de ofiteri devotati Revolutiei – Nicolae Rosioreanu, Christian Tell, fratii Racota.

Unirea Principatelor, stipulata in Proclamatia de la Islaz, si alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor Unite a fost intampinata cu un viu entuziasm de toti locuitorii judetului Teleorman.

Alexandrenii si turnenii au trimis scrisori de felicitare domnitorului Alexandru Ioan Cuza si au strans bani pentru procurarea unui tun cu care sa fie inzestrata armata tarii.

Razboiul de independenta din 1877-1878 a insemnat, prin insasi desfasurarea sa, o etapa superioara in lupta pentru neatarnare si unitate statala. Judetul Teleorman a fost, in timpul Razboiului pentru independenta, locul de trecere a grosului trupelor rusesti peste Dunare, itinerariul armatelor imperiale ruse spre Dunare fiind: Bucuresti, Draganesti de Vlasca, Vitanesti, Cernetu, Storobaneasa, Beiu, Smardioasa, Zimnicea, Svistov, iar o alta parte din coloane au trecut prin Alexandria, Furculesti, Dracea, Turnu Magurele.

Teleormanul a fost unul din marile depozite de munitii si armament ale armatei romane in timpul Razboiului de Independenta, Turnu Magurele a fost unul din cele mai importante centre sanitare spitalicesti ale armatei romane.

In amintirea eroilor teleormaneni cazuti in Razboiul pentru Independenta patriei, la Turnu Magurele a fost ridicata statuia ,,Dorobantul luptator” prin subscriptie publica, precum si in alte localitati din judet: Pietrosani, Zimnicea.

Dupa Razboiul de Independenta din 1877-1878, judetul Teleorman a devenit unul din focarele de agitatie social-politica ale tarii, avand drept cauza principala tot problema agrara.

In timpul primului Razboi mondial, pe teritoriul judetului Teleorman au avut loc lupte crancene la Ulmulet, Soimu, Rosiorii de Vede, Draganesti Vlasca si Prunaru, unde s-a desfasurat celebra sarja din 15 noiembrie 1916, executata de Cavaleristii din Regimentul 2 Rosiori.

Perioada dintre cele doua razboaie mondiale este marcata de dezvoltarea capitalista a zonei, de aparitia in cele patru orase (Turnu Magurele, Rosiorii de Vede, Alexandria si Zimnicea), alaturi de traditionalele ateliere de croitorie, tamplarie si fierarie a fabricilor actionate mecanic, cu un numar insemnat de muncitori.

Izbucnirea celui de-al doilea Razboi mondial a pus temporar capat evolutiei spre dezvoltare a localitatilor din Teleorman.

In 1968, ca urmare a reformei administrativ-teritoriale s-a infiintat judetul Teleorman, situatie care a permis o dezvoltare a zonei fata de primele doua decenii ale perioadei postbelice.

Evenimentele din decembrie 1989, la care teleormanenii au luat parte activa, au inscris judetul pe drumul trecerii de la economia centralizata la economia de piata.